Un studiu pentru România arată că în perioada 2016-2030 dinamica domeniilor de activitate şi a abilităţilor necesare pentru locurile de muncă ale viitorului este foarte interesantă. Studiul arată că va scădea cu câteva zeci de procente ponderea meseriilor din construcţii, tratarea apelor şi deşeurilor, din industria forestieră şi pescuit şi din minerit. Sunt meserii şi din alte domenii care vor scădea ca pondere dar această scădere este previzionată a avea valori foarte mici. Cel mai mult (91%) este previzionat a creşte numărul locurilor de muncă în domeniul serviciilor profesionale. Creşteri de zeci de procente se prevăd a se realiza în domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale, al educaţiei, al serviciilor de administraţie, al resurselor energetice şi în domeniul sectorului public şi al apărării.
La nivel mondial se prevăd scăderi în ceea priveşte locurile de muncă din manufactură şi producţie, construcţii şi extracţii şi altele. Dar va creşte numărul locurilor de muncă în zona afacerilor şi finanţelor, în management, în computere şi matematică, şi nu numai.
Ca urmare a acestui studiu se propun 15 meserii ale viitorului:
- asistarea persoanelor în vârstă (pe primul loc!),
- urmate de câteva din domeniul medical ca asistarea roboţilor din domeniul medical sau ofiţer de diversitate genetică.
- Apoi o serie de meserii legate de datele personale: analiza datelor primite prin intermediul lucrurilor, gestionarea datelor complexe din oraşe inteligente, generarea de realităţi virtuale, detectivul de date, ofițerul de etică, brokerul de date personale, comerţul cu inteligenţa artificială.
- Alte meserii noi sunt legate de domeniul public, cum ar fi supravegherea traficului pe drumurile publice pe care vor circula automobile autonome.
- În lista celor 15 meserii ale viitorului mai apare moda digitală, construcţia de călătorii personalizate în realitatea virtuală augmentată şi managerul unei echipe combinate om –maşina.
Pentru aceste meserii sunt necesare alte abilităţi decât cele pentru care se pregătesc elevii care intră acum în clasa pregătitoare. În 2030, peste 12 ani, ei vor fi absolvenţi de licee căutându-şi un loc pe piaţa muncii, o viitoare meserie.
În concluzie, în România şi nu numai, şcoala, în general, nu este pregătită pentru noile meserii care vor apărea în societatea anilor 2030.
Dar ce putem face?
Cum să adaptăm şcoala la acestea?
Nu ar trebui oare ca să fie încurajate liceele tehnologice în a pregăti tinerii pentru meserii care încă nu există?
Profilul tânărului absolvent de liceu tehnologic poate că ar trebui să fie de genul unuia adaptabil la orice meserie dintr-o categorie mai mare de meserii. Diploma acestui examen le va oferi şansa identificării unui loc de muncă şi nu a unui loc de şomer în societate.